arta si cultura

Legende populare româneşti

Legende populare

Copacul ţiganului

Dumnezeu, milostivul, cînd a âmpărţit noroadelor bunătăţile lumii aceşteia, a chemat pe rînd fiecare neam de oameni şi le-a cercat gustul. Aşa a âmpărţit  sfinţia-sa binele, tot aşa a împărţit femeile, tot aşa a împărţit copacii şi  multe alte daruri.

Tocmai venise rîndul să împărţească pomii. Noroadele strînse în cete, după neam şi după limbă, aşteptau să fie chemate la întrebare. Ţiganul, macar că venise mai tîrziu, nu-l lăsa pustia de inimă să rămîie la urmă. Şi-a făcut loc cu cotul şi a ajuns cel dintîi la uşă. Să temea bargladina să nu ieie altul copacul cel mai frumos şi de folos. Şi-apoi cînd îi vorba de îndesat, las pe ţigan. Nici calicul la praznic, nici vadana la pat nu se îndeasă, ca ţiganul la pomană; şi când aude de cîştig fără osteneală, ţiganul se învîrte ca cilicul în cîrjă.

Şi n-a aşteptat mult şi numai iacă se deschide uşa şi îngerul Domnului îl cheamă înlăuntru.

Ce minunăţie Doamne! Fel de fel de pomi, care de care mai buni şi mai de soi; dintre toţi, numai unul avea flori mîndre, galbene şi s-a gîndit ţiganul în sinea lui şi şi-a zis:”dacă pomul a înflorit întîi, trebuie să dea roade mai degrabă decît toţi pomii. Şi apoi nu-i lucru prost să ai tu cele dintîi roduri…”

-Ce pom îţi alegi, creştine? – îi zice Dumnezeu ţiganului.

-Sărutăm dreapta, lumînarea ta, să-mi dai cornul.

-Al tău să fie.

Şi-a trecut vreme îndelungată; şi-au înflorit zarzării şi merii şi perii şi cireşii şi toţi pomii şi-au dat rod şi s-au copt şi mîncau oamenii fel de fel de pometuri; iar ţiganul aştepta mult şi bine, să mănînce şi el coarne şi nu se mai coceau. Şi după ce se gătise de copt toate poamele şi se săturase lumea de ele, s-au copt şi coarnele ţiganului. Ciuda lui nu era proastă.

-Haoleu ce neam de pom mi-am luat şi eu; pom – nepom; înflorşte cel dintîi şi se coace cel din urmă!

Şi de atunci cornul a rămas pomul ţiganului.

Vedeţi că şi ţiganul se păcăleşte!

Legende Populare Româneşti, Editura Minerva, Bucureşti 1981, p 243

L. Mrejeriu

I. Creangă, 1908, 41.(Zorleni – Vaslui)

Este atestat în Moldova şi Transilvania în 3 variante: Copacul Ţiganului, Cornul e pomul ţiganului.

Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s