afaceri/consultanta, business, economie, politic, psihologie

Nevoia de a critica si dezechilibrul interior – Psihologia criticii

Psihologia persoanelor dificile

Multi incearca sa inteleaga cum trebuie sa comunici cu persoanele dificile. Fiecare am avut de-a face cu persoane dificile ori am fost noi insine o persoana dificila pentru altii. Cele mai dificile persoane sunt acelea pentru care nimic nu e bine, motiv pentru care incep sa critice. Dar ce se ascunde de fapt in spatele acestei atitudini sau pofte de a-i critica pe altii?

Acesti indivizi care ii judeca pe altii, ii judeca pe aceia care fac lucruri care le fac si ei ori lucruri pe care si lor le-ar place sa le  faca.

Atunci cand critici ai sentimentul ca esti superior celorlalti si ai tot dreptul si toata libertatea de a-ti impune vointa in fata celorlalti. Dar cel care critica il depersonalizezea pe cel criticat. Nu este interesat de cauza sau motivul pentru care acel individ pe care il critica savarseste fapta respectiva, ori motivatia care il determina sa ia o anumita atitudine, nici macar nu este interesat de ceea ce gandesc ceilalti, totul dar absolut totul are legatura cu el si cu starea lui interioara (a celuia care crtica). Atunci cand critici ii consideri decat niste indivizi oarecare, nu-i consideri prieteni sau colegi, de fapt cine sunt ei si ce vor sa faca si care sunt nevoile si dorintele lor nu are nici o importanta pentru tine cel care crtici. Asta inseamna ca individul care critica pur si simplu devine orbit de ceea ce este inacceptabil pentru el.

Durerea interioara genereaza nevoia de a critica

In interiorul celuia care critica se afla o durere interioara, care genereaza o stare neplacuta tocmai pentru ca aceasta durere este ascunsa si individul in loc sa-si recunoasca durerea prefera sa si-o ascunda si sa si-o mascheze sub impulsul de a judeca. (Mai stiti sfatul pe care il da Isus in Biblie “Nu judecati si nu veti fi judecati”  uite explicatia limpede in psihologie a unui indemn de mii de ani. Nu doar noi constientizam aceste emotii, dar ele sunt vechi de cand lumea)

Numai atunci cand faci o analiza interioara atenta iti dai seama ca in spatele impusului de a judeca oameni, atitudini si situatii ai defapt o durere. Oamenii cand nu sunt in stare sa accepte si sa-si infrunte propriul disconfort dau vina pe altii.  Atentie la asa zisa atitudine sociala fata de anumite circumstante pentru lucruri fata de care unii ar ramane indiferenti altii le critica.

Problema care genereaza critica nu este durerea interioara ci cauza ei. Din cauza efectelor adesea nu se vede cauza, tocmai pentru ca oamenii prefera sa-si nege propriul adevar cauza devine greu de reperat. Oamenii nu sunt sinceri nici fata de psiholog, tocmai de aceea pentru a aduce echilibrul in viata cuiva necesita rabdare, atentie, a citi printre delatii si  “a simti” Tratarea simptomului nu trateaza si cauza care il produce.

Te-ai gandit vreo data ca atunci cand ii critici pe altii te judeci de fapt pe tine, atunci cand ii critici pe altii problema are legatura cu tine? Ideea exista in tine, uneori poate fi dureroasa alteori dureroasa si rusinoasa in acelasi timp  Nu-mi spuneti ca nu ati criticat, fiecare am criticat fie lucruri marunte (pe care aproape ca le-am uitat) fie lucruri mari pe care le-am considerat foarte importante. De la critica pana la a condamna nu e decat un pas.  Cand judeci inseamna ca ai recunoscut la altii o caracteristica care te deranjeaza pe tine, ori fie ca nu o ai si ai vrea sa  o ai (poate fi vorba si de gelozie) … degeaba ii judeci pe altii ca durerea ramane

Atentie, cand intentionezi sa-i critici pe altii, atentie la problemele tale interiore care cer sa fie rezolvate. Problemele tale interioare necesita o rezolvare mai atenta decat rezolvarea problemelor altor persoane folosind drept strategie critica.

Tindem sa ne stabilim niste legi proprii, pe care uneori altii le incalca si atunci ne evervam, este exact fenomenul in care oamenii care se considera educati ii critica pe cei needucati. In loc sa-si ajute si sa aiba rabdare ca acesti indivizi sa-si depaseasca conditia ii critica, aceeasi situatie este si invers. Intelpciunea vietii este sa iei lucrurile asa cum vin si sa le oferi un strop de caldura, intelepciune sau savoare

Cand te intelegi si te cunosti cu adevarat pe tine ii vei putea cunoaste si intelege pe ceilalti.

Si o tema de meditatie pentru incheiere. Ce atitudine ar trebui sa ia managerul de resurse umane intr-un mediu de lucru in care are de-a face cu un manager/sef/patron foarte critic. Oarecum patronii au o scuza, au investiti bani in afacere, angajatii trebuie sa-si indeplineasca obligatiile dar cum ramane cu frica din spatele criticii. Sunt managerii critici in fond oameni fricosi, au ei teama ca o sa-si piarda afacerea, au ei teama fata de respingere, au ei teama ca vor fi trasi in piept de angajati? …… Si da, e de datoria managerilor de resurse umane sa rezvolve aceste situatii conflictuale. Cum?,… asta ramane de analizat, dezbatut si comentat

Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s