business

Crima nu e un pacat … in anumite conditii

…………………….

de ce am scris acest titlu?

Comandantii militari va pot argumenta foarte clar “de ce?” eu in schimb o sa aduc in vedere o problema.

Uitati-va cu atentie la oamenii care se declara rasa mixta. Adica combinatie dintre o chinezoaica si un italian, vitnameza si american, un partener negru si altul alb sau o corcitura dintre un “roman” (român dar nu ştii clar de care) si un tigan.

Copii rezultati din astfel de raporturi sexuale – de unii afirmata drept iubire (cam ciudata iubire si destul de platonica)- toti sau aproape toti declara afectiuni fizice din nastere. Daca nu prima generatie atunci sigur a doua generatie. Miopie, probleme morfologice la diferite organe din organism sau chiar probleme legate de vasele de sange, capacitate intelectuala sau fizica redusa, lipsa de energie s.a.m.d.. De aceea li se si spune in limbaj romanesc CORCITURI. Aproape la fel de problematice ca si copii rezultati din incest.

Dar sunteti liberi sa faceti ce vreti. In numele unei superficiale iubiri va puteti corci cu oricine de pe glob. Ce conteaza ca generatiile viitoare vor avea un INTELECT SCAZUT si oamenii cu o capacitate mintala aproape de retardare pot fi utili la ceva. Dar de ce sa vorbim de viitor cand lume e plina de oameni cu intelect scazut si probleme de sanatate. Si uite asa la unii oameni au disparut si capacitatile psiho-mentale de telepatie, clarviziune, capacitati tamaduitoare telepatice. Cu un om din alta rasa nu esti pe aceeasi fecventa psiho-emotionala. Nu e vorba ca unii sunt superiori sau inferiori ci ca suntem oarecum diferiti.

Uitati-va la oamenii care au sangele pur ce sanatosi sau ce inteligenti sunt. Ce capacitate psiho-mentala iesita din comun detin daca pe linie genetica si-au mentinut sangele curat, dupa legile naturii. Uitati-va doar ce rapid se insanatosesc, indiferent de ce afectiune medicala ar fi afectati.

Povestea ca prin corcire se pot obtine rase superioare e doar o poveste pentru ca natura isi are legile ei de manifestate atunci cand este scoasa in afara echilibrului ei natural.

Daca considerati ca ceea ce eu afirm in cuvinte simple ar putea fi superficial uitati-va cu atentia la copii unor astfel de cupluri si daca semnele nu sunt tocmai vizibile la ei la nepoti sigur se vor manifesta.

 

Standard
business

sa ucidem femeile destepte pentru ca “papagalii” vor sa futa “gaini”

Nu am spus cocosi ci papagali.

Chiar daca unii dintre cititori nu sunt de acord cu modul meu de exprimare din titlu, e in regula pe mine nu ma deranjeaza. La nivel psihologic de influentare a subconstientului eu mi-am atins interesul din moment ce tu in calitate de reprezentant al sexului puternic mi-ai citit mesajul.

Omul trebuie sa fie ceea ce ii este dat sa fie indiferent de ceea ce vor sau le este pe plac barbatilor.

O femeie oricat s-ar chinui sa faca pe proasta, naiva sau gaina mai devreme sau mai tarziu iteligenta, agerimea, ascutimea mintii sau intelepciunea ei va da pe afara. Nu poti ascunde ceea ce este oricat te-ai stradui.

Indiferent ca-ti plac sau nu femeile inteligente, indiferent sau nu, daca prezenta sau compania lor te fac sa te simti complexat, accepta-le si nu le mai jigni sau ataca. Au si ele rolul lor in viata unei comunitati, unui popor, unei natiuni.

Nu e tot una sa fii fiul sau fiica unei gaini sau a unei mame inteligente. Inteligenta daca nu se transmite genetic se ia prin “contingenta” la fel ca si prostia.

Femeile inteligente nu sunt periculoase doar prostia barbatului care face lucrurile pe dos e periculoasa. Pentru ca femeia prin firea ei va dori sa indrepte si pentru asta  nu o jigni numind-o periculoasa. Mai bine uita-te si analizeaza-ti propria fapta. Posibil ca acel lucru sa fi fost mai periculos decat femeia inteligenta. Nu o jigni nici nu o ataca mai bine intreab-o. Cu siguranta iti va explica si daca nu esti de acord intreab-o DE CE? Simpla si inteleapta intrebare DE CE???

Nu-i cere sa te iubeasca neconditionat si sa te ierte neconditionat. Daca te va ierta o data va trebui sa o faca si a doua oara si tot asa.

Femeile au daruri pe care barbatii nu le au si daca nu ati jigni, lovi, ataca pe simpu considerent ca nu va plac femeile inteligente toate aceste daruri ar putea fi impartite cu voi.

De aceea unii barbati intra in istorie si altii raman doar niste hăhăietori cu mai multi sau mai putini bani, depinde de familia in care te nasti.

 

Standard
business

Programarea timpului pentru succes

cum sa-ti programezi succesul?

Pentru o intrebare atat de simpla se poate oferi doar un raspuns simplu.

Prin exercitiu. Prin a te avanta in a face ceea ce interiorul tau iti dicteaza.

Ati remarcat ca atunci cand un lucru iti place extraordinar de mult in interiorul tau deja stii ce ai de facut si culmea chiar faci acel lucru in mod corect fara a urma scoli superioare, facultati si alte cursuri speciale. Cum se explica oare acest lucru? Viata e prea scurta pentru a sta sa cautam raspunsuri empirice, viata ne este data pentru a trai si experimenta. Nu mai cauta raspunsuri si explicatii pur si simplu lasa-te in voia subconstientului tau. Vei fi uimita sau uimit de ce realizari vei avea in viata. Nu mai tot calcula analiza si explica, pur si simplu ACTIONEAZA

Si uite asa foarte simplu am ajuns la timp.

Cum sa-ti programezi timpul petru succes

Din descriere de mai sus ce rezulta? Cat timp ar trebui sa aloci pentru pentru a invarti problema pe toate partile? Haideti sa nu mai pierdem prea mult timp pentru a cauta argumente de ce nu putem realiza un lucru… pentru ca nu sunt bani, sau ca nu avem unde ne promova sau ca nu avem cunostintele ori logistica necesara.

Singura intrebare la care trebuie sa raspudeti “ma defineste lucrul pe care vreau sa-l fac” daca raspunsul este da, atunci nu mai trebuie sa inveti nimic, inauntru tau este deja raspunsul pentru orice fel de intrebare legata de subiect. Tu doar joaca-te cu ceea ce-ti place.

Daca raspunsul la intrebarea legata de regasire este nu prea, atunci o buna parte din timp sa stii ca tu o pierzi analizand ce sanse ai sau cum va fi posibil ca tu sa faci actiunea respectiva. Si poti cheltui si o viata intreaga raspunzand la intrebari pentru lucruri in care nu te regasesti complet.

Da, mai este o explicatie, sa cunosti oamenii potriviti si interesati de ceea ce tu ai de oferit. Acesta e un lucru extrem de important.

Am raspuns pe ocolite. Raspunsul direct il stie orice muritor doar ca uita sa ia in considerare ceea ce stie deja in mod natural.

 

Standard
arta si cultura

Legende populare româneşti

Legende populare

Copacul ţiganului

Dumnezeu, milostivul, cînd a âmpărţit noroadelor bunătăţile lumii aceşteia, a chemat pe rînd fiecare neam de oameni şi le-a cercat gustul. Aşa a âmpărţit  sfinţia-sa binele, tot aşa a împărţit femeile, tot aşa a împărţit copacii şi  multe alte daruri.

Tocmai venise rîndul să împărţească pomii. Noroadele strînse în cete, după neam şi după limbă, aşteptau să fie chemate la întrebare. Ţiganul, macar că venise mai tîrziu, nu-l lăsa pustia de inimă să rămîie la urmă. Şi-a făcut loc cu cotul şi a ajuns cel dintîi la uşă. Să temea bargladina să nu ieie altul copacul cel mai frumos şi de folos. Şi-apoi cînd îi vorba de îndesat, las pe ţigan. Nici calicul la praznic, nici vadana la pat nu se îndeasă, ca ţiganul la pomană; şi când aude de cîştig fără osteneală, ţiganul se învîrte ca cilicul în cîrjă.

Şi n-a aşteptat mult şi numai iacă se deschide uşa şi îngerul Domnului îl cheamă înlăuntru.

Ce minunăţie Doamne! Fel de fel de pomi, care de care mai buni şi mai de soi; dintre toţi, numai unul avea flori mîndre, galbene şi s-a gîndit ţiganul în sinea lui şi şi-a zis:”dacă pomul a înflorit întîi, trebuie să dea roade mai degrabă decît toţi pomii. Şi apoi nu-i lucru prost să ai tu cele dintîi roduri…”

-Ce pom îţi alegi, creştine? – îi zice Dumnezeu ţiganului.

-Sărutăm dreapta, lumînarea ta, să-mi dai cornul.

-Al tău să fie.

Şi-a trecut vreme îndelungată; şi-au înflorit zarzării şi merii şi perii şi cireşii şi toţi pomii şi-au dat rod şi s-au copt şi mîncau oamenii fel de fel de pometuri; iar ţiganul aştepta mult şi bine, să mănînce şi el coarne şi nu se mai coceau. Şi după ce se gătise de copt toate poamele şi se săturase lumea de ele, s-au copt şi coarnele ţiganului. Ciuda lui nu era proastă.

-Haoleu ce neam de pom mi-am luat şi eu; pom – nepom; înflorşte cel dintîi şi se coace cel din urmă!

Şi de atunci cornul a rămas pomul ţiganului.

Vedeţi că şi ţiganul se păcăleşte!

Legende Populare Româneşti, Editura Minerva, Bucureşti 1981, p 243

L. Mrejeriu

I. Creangă, 1908, 41.(Zorleni – Vaslui)

Este atestat în Moldova şi Transilvania în 3 variante: Copacul Ţiganului, Cornul e pomul ţiganului.

Standard
arta si cultura

Legenda Pălămizii

Legende populare româneşti

Legenda pălămizii

După ce zice că Dumnezeu a făcut lumea, după ce a făcut toate lighioile, după ce a făcut şi pe oameni, toţi s-au dus pe capul lui să-i ceară pîne.

Cu mînă de tată le-a împărţit la toţi; la unii le-a dat grîul, la alţii popuşoiul, la alţii orzul, săcara, la alţii cartofele, ceapa sfecla şi tot aşa pînă la cîte roduri sînt în lumea asta.

Pe urmă vine şi Uciganul la Dumnezeu, ca să-i deie şi lui un fel de pîne.

-Poi, tocmai acuma te-ai trezit, spurcatule, a treia zi de Paşti? Să vedem de-a fi mai rămas ceva nedat, te-oi milui şi pe tine, de nu, te-i linge pe bot şi ţi-i lua tălpăşiţa, povestea ceea – zice Dumnezeu.

Să gînduluieşte el Dumnezeu fel şi chip; işi aduce aminte c-a mai rămas ovăzul; a uitat să-l deie cuiva.

-Apoi ce să-ţi dau? Doar ovăzul! Te-i mulţămi?

-Mulţămi deodată, ce să fac?

-Ei, fie dar.

Cam cu inimă stricată, porneşte diavolul; dar din gură nu mai tăcea, ci tot îi da: “ovăz, ovăz, ovăz”; se vede ca să nu uite, că-i uitit pesemne.

Sfîntul Petrea zice-n urmă:

-Doamne, prea bună pîne i-ai dat Faraonului, mai bine ovazul ar rămînea pentru dobitoace, sărmanele, căci ele muncesc din greu.

-Că bine zici, Petre, dar de-acuma to una-i, ce putem face? Ce-i dat îi bun dat; ce-a intrat în gura lupului, nu mai poţi scoate.

-Hei Doamne, las pe mine, de n-oi lua ovăzul de la dînsul, să-mi faci ce-i vrea, să nu-mi zici pe nume.

Şi nici nu sfîrşeşte bine vorba că o şi luă la goană; da fugea, fugea, de-i scăpăra călcîile. Ajunge la un pod înaintea lui Scaraoschi şi să ascunde dedesupt.

Satana ajunge pe acolo, trece înainte fără grije, da din gură tot clămpănea: “ovăz, ovăz, ovăz”.

Sfîntul Petrea, şmecher, a tăcut chitic sub pod, pînă ce a trecut şi pe urmă iesă tiptil, tiptil în urma Cioplei şi deodată strigă: “hăăă!” la urechea Pocitului, sărindu-i în spate.

-Ptu! Ucigă-te bolovanii să te ucigă – strigă Cornoratu, ca sărit din simţiri şi stpidu-şi în sîn – m-ai băgat în toate boalele! Moşneag bătrîn, ajuns în mintea copiilor. Na! Vezi că di pricina ta, ghiujule, chiagule ce eşti, am uitat pînea ce mi-a dat Dumnezeu.

-Vai de mine, că n-am ştiut una ca asta? Da ce ţi-a dat?

-Nu-ţi spun că cu spărietul tău, japule, am prăpădit cuvîntul, fi-ţ-ar de cap şi de ciolane.

-Da ce era? Poate mohor?

-Nu.

-Boz?

-Nu, nu-i de asta.

-Mătrăgună?

-Nu.

-Holeră?

-Nu, altfel, nu-mi bate capul pe datorie.

-Stuh, bostan, urzică?

-Nu.

-A! Acum ştiu mi-aduc aminte ce ţi-a dat Dumnezeu, pălămida ţi-o dat.

-Aaaa! tocmai, tocmai; asta, asta.

Aşa i-a luat ovăzul şi l-a dat dobitoacelor.

Şi s-a dus Necuratul în drumul lui, tot bîlbîind: “pălămidă, pălămidă”.

De atunci zice că buriana asta-i a dracului.

Ea creşte şi înăduşa pînea cea bună. Oricît te-ai necăji, cu greu o poţi stîrpi din ogoare; mîna nu poţi suferi pe dînsa, căci cu ghimpi e împodobită; mînile bieţilor lucrători de multe ori sînt bătătorite cu spini de pălămidă, iar vitele de multe ori o încungiură.

Şi după cum buruiana asta împle cîmpul bun şi roditor, ca să nu poată creşte pînea cea rodnică, aşa şi diavolul umblă în calea oamenilor cu inima bună şi curată, ca să-i spurce în răutăţile lui.

“Legende populare româneşti” Editura Minerva, Bucureşti, 1981, p 352

N. Stoleriu

Opinia, 1899, nr 95,2

(Călineşti – Botoşani)

Standard